Card clonat sau fraudă cu cardul: ce faci imediat, cum contești plățile și când îți dă banca banii înapoi

Un card clonat înseamnă că datele cardului tău au ajuns la altcineva și sunt folosite fără acordul tău. Scenariile de fraudă descrise de BNR și de Siguranța Online pornesc de la o păcăleală: o pagină falsă a „băncii” sau a unui curier, un „cumpărător” de pe o platformă de anunțuri care îți cere datele cardului ca să-⁠ți „trimită banii”, un apel care îți cere codul primit prin SMS. Frauda rămâne totuși rară: potrivit ARB, la finele lui 2024 rata de fraudă după numărul tranzacțiilor cu cardul era în România de 0,005%, de trei ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Cum ajung datele cardului la escroci

• Pagini false ale băncii: un e-⁠mail anunță că trebuie să-⁠ți actualizezi datele, iar pagina falsă îți cere datele cardului și codul primit prin SMS. Cu el, escrocii îți înrolează cardul în Apple Pay sau Google Pay pe telefonul lor și folosesc imediat banii, descrie BNR.
• Platformele de anunțuri: un fals cumpărător îți trimite un link ca să „încasezi” banii și îți cere datele cardului, inclusiv parola 3D Secure. Cardul servește la plăți, nu la încasări: ca să primești bani, dai IBAN-⁠ul.
• Apelurile „de la bancă”, cu numere falsificate prin spoofing, care îți cer datele cardului sau codurile.
• Site-urile false de cumpărături, care colectează datele introduse la plată.
• Plățile de tip card-⁠on-⁠file la jocuri și aplicații: BNR notează că multe sunt făcute de membri ai familiei, dar pot fi și fraude, după spargerea contului de la comerciant.

1. Blochează cardul imediat

Sună la numărul oficial al băncii, din aplicație sau de pe site-⁠ul ei, nu la un număr primit prin mesaj, și cere blocarea cardului și, dacă se poate, a tranzacțiilor ilicite; Siguranța Online amintește că în majoritatea cazurilor băncile au un call center disponibil nonstop pentru carduri. Legea 209/2019 (art. 166) te obligă să anunți banca fără întârziere nejustificată de îndată ce afli de pierderea, furtul sau folosirea fără drept a cardului. Blocarea contează și pentru bani: după această notificare nu mai suporți nicio consecință financiară (art. 177), dacă nu ai acționat fraudulos.

2. Contestă plățile neautorizate

• Semnalează băncii fiecare tranzacție pe care nu o recunoști. Legea îți dă cel mult 13 luni de la data debitării (art. 169), dar cere să o faci fără întârziere nejustificată.
• Banca trebuie să dovedească că plata a fost autentificată, înregistrată corect și neafectată de o defecțiune tehnică; simpla folosire a cardului nu este neapărat suficientă ca să dovedească faptul că ai autorizat-⁠o sau că ai fost neglijent (art. 171). Sarcina de a dovedi frauda sau neglijența gravă îi revine băncii (art. 172).
• Pentru o plată neautorizată, banca îți returnează suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a aflat de ea și readuce contul la situația dinainte (art. 173). Excepția: dacă are motive rezonabile să suspecteze o fraudă, trebuie să le comunice în scris autorității naționale competente.
• Dacă ai fost păgubit, depune și plângere la Poliție și anunță DNSC, la 1911 sau la alerts@dnsc.ro, cum recomandă ghidul ANPC.

Cât suporți tu

Aici e capcana. Printre obligațiile tale (art. 166) este păstrarea în siguranță a elementelor de securitate, adică PIN-⁠ul, parolele și codurile. Reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB a spus în septembrie 2026 că, la creditele false, pierderile sunt în majoritatea cazurilor suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, la aplicațiile de homebanking sau chiar la telefoane. În cazurile prezentate de CSALB, băncile au răspuns că operațiunile au fost autentificate cu codul de securitate sau cu biometria telefonului. De aceea, nu-⁠i da nimănui codurile primite prin SMS sau acces la telefon: cu ele, frauda poate arăta ca o plată autorizată de tine.

3. Dacă banca refuză

1. Fă o plângere scrisă la bancă. Ea trebuie să-⁠ți răspundă la toate punctele în cel mult 15 zile lucrătoare; în situații excepționale, cu un răspuns provizoriu motivat, termenul final nu poate depăși 35 de zile lucrătoare (art. 224).
2. Dacă nu ești mulțumit, apelează la CSALB, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar: procedura e gratuită pentru consumator, cu formular online pe formular.csalb.ro sau cerere la office@csalb.ro, telefon 021 9414. La conciliere, părțile au 15 zile să accepte soluția propusă; arbitrajul durează cel mult 90 de zile și se încheie cu o soluție obligatorie.
3. Poți sesiza și ANPC, la Telefonul Consumatorului 021 9551 sau pe eservicii.anpc.ro, ori BNR, la sesizari.DSP2@bnro.ro, cu „Sesizări DSP2” în subiect, pentru încălcări ale legii de către bancă (art. 225). BNR răspunde în 30 de zile, dar nu preia raportări individuale de fraudă și nu face verificări la cerere.
4. Instanța rămâne oricând o opțiune, inclusiv după o procedură la CSALB.

Cum îți protejezi cardul

• Nu dezvălui numărul, data expirării, PIN-⁠ul sau codul CVV2/CVC decât în pagina de plată. PIN-⁠ul nu se introduce pe niciun site și nu se spune la telefon; nu-⁠l scrie pe spatele cardului.
• Plătește online doar pe pagini securizate (https) și nu de pe o rețea Wi-⁠Fi publică.
• Activează alertele din aplicația băncii și verifică periodic tranzacțiile.
• Pentru comercianții din afara UE, ANPC sugerează un card virtual, încărcat doar cu suma necesară.
• Nu descărca aplicații la cererea altora și nu urma instrucțiuni primite la telefon pentru plăți, transferuri sau „deblocări” de conturi, recomandă CSALB.

Întâi blochezi, apoi contești, apoi ceri banii înapoi. Și nu-⁠i dai nimănui codul primit prin SMS.