SMS-⁠uri false și apeluri: colet, „banca”, „polițistul”, „BNR” și „mi s-⁠a stricat telefonul”

Mesajele false funcționează pentru că seamănă cu ce primești în fiecare zi: un aviz de colet, o alertă de la bancă, un mesaj de la copil. Capcana este în link, în cod sau în plată: linkul duce la o copie fidelă a unui site real, care cere o „mică taxă”, datele cardului sau autentificarea în internet banking. Potrivit raportului anual DNSC, incidentele de fraudă au crescut în 2025 cu 91%, iar phishingul a rămas cea mai folosită metodă.

Ce fac cu adevărat instituțiile și ce nu fac niciodată?

• Nicio bancă sau instituție nu îți va cere parole, coduri sau date personale prin telefon, SMS sau e-⁠mail, spune ghidul Siguranța Online al Poliției Române, DNSC și ARB. Banca nu te sună ca să-⁠ți spună că ți s-⁠a aprobat un credit pe care nu l-⁠ai cerut.
• Potrivit ARB, banca nu îți va cere niciodată codurile de acces la aplicația de mobile sau internet banking, numărul integral al cardului, codul de pe spatele lui sau codurile de autorizare a tranzacțiilor.
• BNR nu îți cere niciodată date confidențiale sau transferuri de bani, nu deschide conturi și nu dă credite persoanelor fizice și nu face recomandări de investiții.
• Poșta Română nu cere niciodată informații bancare, numere de card sau coduri PIN și nici plata online a unor taxe de livrare.
• FAN Courier nu cere niciodată datele cardului și nu trimite solicitări de plată prin e-⁠mail sau SMS. Sameday nu trimite niciodată solicitări de plată prin SMS sau pe rețelele sociale și folosește doar domeniile sameday.ro și sdy.ro.
• Cardul este pentru plăți, nu pentru încasări: ca să primești bani, dai IBAN-⁠ul, nu datele cardului. Cine îți cere numărul, data expirării și codul de 3 cifre ca să-⁠ți „trimită bani” te minte.

Cum funcționează cele mai frecvente fraude?

• Coletul și taxa de livrare: un SMS despre un colet reținut și o taxă mică. Linkul duce la un site fals al curierului, unde introduci datele cardului.
• Lockerul și codul WhatsApp: în martie 2026, Bitdefender a semnalat, prin FAN Courier, SMS-⁠uri false primite de peste un milion de oameni, care cer alegerea unui locker. Site-⁠ul fals cere codul de verificare WhatsApp, iar escrocii preiau contul și le cer bani cunoscuților. Niciun curier nu îți cere un astfel de cod.
• „Metoda BNR”: un apel care pare să vină de la banca ta anunță un credit cerut fraudulos în numele tău. Apelul este transferat pe rând la un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, care te conving să muți economiile într-⁠un cont „sigur”. Numerele sunt falsificate prin spoofing.
• „Telefonul stricat”: o „rudă” îți scrie de pe un număr nou, spune că și-⁠a stricat telefonul și îți cere bani urgent pe contul unui „prieten”. Totul se petrece în scris, ca să nu-⁠i recunoști vocea.
• Vocea clonată cu AI: un apel cu vocea copilului sau a nepotului, care spune că a avut un accident sau are nevoie urgentă de bani. Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” recomandă o parolă de familie: un detaliu știut doar de cei apropiați.
• Investiția „fără riscuri”: un formular care promite câștiguri rapide, apoi apeluri de la „consultanți”. Dacă vrei să investești, verifică pe asfromania.ro dacă firma este autorizată.

Cum verifici un mesaj fără să dai click?

1. Nu da click pe link, nu răspunde și nu suna la numărul din mesaj.
2. Deschide tu aplicația sau site-⁠ul oficial al băncii, al curierului ori al instituției și verifică dacă vezi acolo același lucru.
3. La un apel suspect, închide și sună tu la numărul oficial al băncii. Pe ecran poate apărea numele unei instituții chiar dacă apelul este fals.
4. La un mesaj „de la copil”, sună la numărul vechi, cunoscut.
5. Marchează SMS-⁠ul ca spam și raportează-⁠l la DNSC, așa cum recomandă Poșta Română.

Ce faci după ce ai dat click sau ai introdus date?

1. Sună imediat la bancă, ca să blocheze cardul și, dacă se poate, tranzacțiile frauduloase.
2. Dacă escrocii au aflat alte parole, schimbă-⁠le imediat și activează autentificarea în doi pași; în WhatsApp, activează verificarea în doi pași din setările contului.
3. Păstrează dovezile: SMS-⁠uri, e-⁠mailuri, numere, extrase.
4. Depune plângere la Poliție, necesară pentru deschiderea unei investigații.
5. Raportează incidentul la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro, la numărul de urgență cibernetică 1911 sau la [email protected].
6. Avertizează-⁠i pe cei apropiați, pentru că și ei primesc aceleași mesaje.

Te ajută un antivirus?

Parțial. Ghidul Siguranța Online recomandă „un antivirus de calitate” pe telefon; unele pachete verifică linkurile și mesajele, iar Google Play Protect poate împiedica instalarea unor aplicații neverificate care cer permisiuni folosite des în fraudele financiare. Este o plasă de siguranță utilă, mai ales pentru cei din familie care se descurcă mai greu cu telefonul. Dar nimic nu înlocuiește obiceiul de a verifica întâi în aplicația oficială.

Frauda nu este mesajul, ci linkul, codul și transferul. În canalul oficial intră mereu tu, nu printr-⁠un link primit.