Furt de identitate: ce faci imediat, cum îl descoperi și cum te protejezi

Furtul de identitate înseamnă că cineva îți folosește datele ca să se dea drept tine: ca să ia un credit, să deschidă un cont, să-⁠ți preia contul de pe o aplicație de mesagerie sau să le ceară bani prietenilor tăi. Nu există în România o listă oficială unică de pași, dar instituțiile descriu clar fiecare bucată a procesului. BNR, de exemplu, avertizează că apelurile, mesajele și site-urile care imită bănci sau autorități urmăresc furtul de identitate, instalarea de programe malware sau tranzacții făcute în numele tău.

Cum se întâmplă în România

• Credite luate pe numele tău. CSALB a primit în 2026 peste 170 de cereri legate de fraude pe canale bancare; cele mai multe descriu credite contractate de infractori în numele consumatorilor. Într-unul dintre cazuri, un credit de 66.000 de lei a fost încheiat fără acordul și semnătura victimei, după o identificare video cerută de un fals broker de investiții de pe Facebook.
• Identificarea video, folosită împotriva ta. Reprezentantul BNR din Colegiul de Coordonare al CSALB avertizează că înregistrările video și audio cerute de escroci pot fi refolosite prin deepfake pentru autentificarea în aplicațiile de banking.
• Conturi preluate. Compromiterea conturilor a crescut în 2025 cu 353%, de la 248 la 1.125 de incidente, potrivit DNSC. Cu acces la conversații, infractorii pot afla date de identificare, financiare sau de autentificare pentru alte platforme, avertizează Poliția Română.
• Date publice. Ghidul Siguranța Online cere să limitezi cine îți vede fotografiile, postările și lista de prieteni, pentru că hackerii colectează date din profilurile publice ca să construiască atacuri personalizate.

Semnele

• Rate, notificări sau apeluri despre un credit pe care nu l-⁠ai cerut. Atenție: chiar apelul „de la bancă” despre un credit cerut fraudulos în numele tău este începutul metodei BNR, în care ești convins să-⁠ți muți economiile.
• Tranzacții pe care nu le recunoști în extras sau în aplicația băncii.
• Prietenii primesc de la tine cereri de bani pe WhatsApp sau pe rețelele sociale.
• Notificări despre conectări de pe dispozitive necunoscute sau despre parole schimbate fără tine.

Ce faci, în ordine

1. Depune plângere la cea mai apropiată unitate de poliție. Plângerea cuprinde datele tale, descrierea faptei și mijloacele de probă, dacă le cunoști; o poți face și oral, iar polițistul o consemnează într-⁠un proces-verbal. Adu tot ce ai: mesaje, capturi de ecran, contracte, extrase.
2. Anunță imediat banca dacă sunt implicate conturi, carduri sau credite și cere blocarea cardului și a serviciilor bancare online.
3. Raportează incidentul la DNSC, pe pnrisc.dnsc.ro sau la 1911.
4. Dacă actul de identitate s-⁠a pierdut sau a fost furat, declară asta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, odată cu cererea pentru un act nou. Actele declarate pierdute sau furate sunt nule de drept; dacă îl găsești ulterior, îl predai în termen de 48 de ore la orice serviciu de evidență a persoanelor.
5. Schimbă parolele conturilor afectate, de pe un dispozitiv de încredere, și activează autentificarea în doi pași. Dacă ai pierdut accesul la un cont, urmează procedura de recuperare a serviciului: DNSC avertizează că va trebui să dovedești că ești titularul și că procesul poate dura.
6. Avertizează-⁠ți apropiații că mesajele primite în numele tău nu sunt legitime și că nu trebuie să dea curs cererilor.

Verifică la Biroul de Credit

Biroul de Credit administrează baza de date cu creditele solicitate sau acordate de bănci, IFN-⁠uri și alte instituții, inclusiv numărul interogărilor făcute despre tine. Poți cere Situația Înscrierii, adică datele înregistrate pe numele tău, accesând securizat site-⁠ul Biroului de Credit sau prin scrisoare recomandată; termenul de răspuns este de o lună. Pentru accesul online ai nevoie de un cod de înrolare, pe care îl primești prin poștă, la cerere, sau de la banca ori IFN-⁠ul care te are client.

• Datele greșite le corectează doar instituția care le-⁠a raportat (Participantul); Biroul de Credit nu le poate modifica.
• Dacă datele au fost prelucrate cu încălcarea legii, ștergerea se cere de la acea instituție și este gratuită. Biroul de Credit atrage atenția asupra firmelor care cer taxe considerabile pentru „ștergerea datelor”, fără succes garantat.
• Dacă nu se rezolvă, poți depune plângere la ANSPDCP, în scris, în română sau engleză, la registratură, prin poștă, prin e-⁠mail sau prin formularul electronic. ANSPDCP îți spune în cel mult 45 de zile dacă plângerea este admisibilă.
• CSALB nu poate negocia ștergerea din Biroul de Credit, dar mediază gratuit cu banca o soluție pentru un credit în derulare. Pentru creditele frauduloase, băncile au respins însă cele mai multe cereri de conciliere în 2026, invocând ancheta penală în curs și faptul că infractorii au intrat în conturi cu ajutorul titularilor.

Cum te protejezi

• Nu trimite copii ale actelor de identitate și nu face identificări video la cererea cuiva care te-⁠a contactat el primul. BNR recomandă să eviți transmiterea de date personale sau copii de documente.
• Nicio bancă sau instituție nu îți cere parole, coduri sau date personale prin telefon, SMS sau e-⁠mail, iar angajații MAI nu îți cer niciodată la telefon să transferi bani sau să divulgi detalii bancare.
• Nu instala aplicații de control la distanță la cererea unor necunoscuți.
• Nu publica data nașterii, adresa sau numele de fată al mamei: hackerii le folosesc ca să ghicească parole și răspunsuri la întrebările de securitate.
• Activează alertele automate din aplicația băncii și verifică periodic tranzacțiile.
• Folosește o parolă diferită pentru fiecare cont și autentificarea în doi pași.

Depune plângere repede, anunță banca și verifică ce scrie despre tine la Biroul de Credit: așa îți iei identitatea înapoi, pas cu pas.