Ce este phishingul: cum îl recunoști, ce faci dacă ai dat click și unde îl raportezi

Ce este phishingul? Poliția Română îl definește ca o metodă de fraudă online prin care atacatorii încearcă să obțină informații sensibile, ca datele personale, parolele sau informațiile bancare, prin mesaje care par să vină de la instituții publice, firme sau alte entități de încredere. Formele obișnuite sunt e-⁠mailurile false, SMS-⁠urile (smishing), site-urile false și apelurile telefonice (vishing). Este și cea mai folosită metodă de atac raportată la DNSC: în 2025, incidentele de phishing au crescut de la 2.917 la 4.975, adică cu 70,60%, și au ajuns la 36,09% din total, arată raportul anual al Directoratului.

Ce vor de fapt escrocii

Ținta este aproape mereu accesul la bani. Ghidul Siguranța Online din aprilie 2026 (Poliția Română, DNSC și ARB) o spune direct: dacă un mesaj îți cere datele cardului sau datele de logare la internet ori mobile banking, este fraudă. BNR descrie unul dintre cele mai frecvente scenarii: pagina falsă a „băncii” îți cere și codul primit prin SMS, iar cu el escrocii îți înrolează cardul în Apple Pay sau Google Pay pe telefonul lor ori îți activează aplicația de banking pe dispozitivul lor. Alteori mesajul nu cere date, ci vine cu un atașament: Microsoft avertizează că orice fișier atașat la un mesaj de phishing este aproape sigur malware.

Semnalele care trebuie să te pună în gardă

• Urgența: contul se blochează, coletul se întoarce, plătești o penalitate dacă nu acționezi acum. Microsoft descrie exact acest tipar: un expeditor care pare de încredere, o cerere urgentă și un link sau un atașament pe care trebuie să-⁠l deschizi.
• O cerere de date confidențiale. Nicio bancă sau instituție nu îți cere parole, coduri sau date personale prin telefon, SMS sau e-⁠mail, spune ghidul Siguranța Online; nici BNR nu cere date sensibile prin telefon, SMS, WhatsApp sau rețele sociale.
• Un expeditor sau un link care nu se potrivesc. Linkurile false sunt adesea deghizate prin modificări mici ale adresei reale, avertizează Siguranța Online. Pe calculator, ține cursorul deasupra linkului ca să vezi adresa reală; pe iPhone, atinge lung linkul.
• Un nume sau un număr care par corecte. Prin spoofing, escrocii falsifică expeditorul e-⁠mailului sau numărul apelantului; pe ecranul telefonului poate apărea numele unei instituții chiar dacă apelul este fals.
• Un atașament pe care nu îl așteptai, mai ales o „factură”, o chitanță sau un document de livrare.

Nu te baza pe greșelile de ortografie. Potrivit raportului DNSC, creșterea din 2025 vine și din profesionalizarea campaniilor: mesaje redactate corect în limba română, cu elemente grafice care reproduc fidel identitatea vizuală a firmelor reale, trimise pe e-⁠mail, pe aplicațiile de mesagerie și pe rețelele sociale și pregătite tot mai des cu inteligență artificială. Un logo cunoscut sau un text fără greșeli nu mai dovedesc nimic.

Formele des întâlnite în România

• Coletul: un SMS sau un mesaj despre o livrare, o adresă de actualizat sau un locker de ales, cu un link care cere datele cardului sau datele de autentificare în aplicația băncii. Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” o numește metoda „Coletul”.
• Banca: un e-⁠mail care pare trimis de bancă anunță că trebuie să-⁠ți actualizezi datele sau că ți s-⁠a blocat contul și te trimite pe o copie a site-ului ei.
• Votul pe WhatsApp: un prieten te roagă să votezi fiica unor cunoscuți într-⁠un concurs, iar pagina de vot îți cere un cod primit pe telefon. Cu el, infractorii îți preiau contul și le cer bani apropiaților tăi. DNSC leagă de astfel de campanii o parte din creșterea cu 353% a conturilor compromise în 2025.
• Anunțurile de vânzare: un „cumpărător” îți trimite un link ca să „primești banii” și îți cere datele cardului sau codurile primite prin SMS.
• Apelul „de la bancă”: un fals ofițer bancar, apoi un „polițist” și un „reprezentant BNR” te conving să muți banii într-⁠un cont „sigur”, cu numere falsificate prin spoofing.

Ai dat click sau ai introdus date? Ce faci imediat

1. Dacă ai introdus datele cardului sau ale internet bankingului, sună imediat la bancă, la numărul oficial, ca să blocheze cardul și, dacă se poate, tranzacțiile frauduloase.
2. Schimbă parola de internet și mobile banking de pe un alt dispozitiv decât cel pe care ai deschis linkul; dacă nu reușești, cere băncii blocarea temporară a serviciului.
3. Schimbă parola introdusă pe site-⁠ul fals și pe cea a oricărui cont unde o mai folosești, apoi activează autentificarea în doi pași.
4. Dacă ai deschis un atașament sau ai instalat ceva, actualizează sistemul de operare, browserul și antivirusul și rulează o scanare completă.
5. Păstrează mesajul, adresa linkului și capturile de ecran: îți folosesc la bancă și la Poliție.
6. Depune plângere la Poliție, necesară pentru deschiderea unei investigații, și raportează incidentul la DNSC.

Unde raportezi phishingul în România

• La DNSC: pe platforma pnrisc.dnsc.ro sau la numărul unic de urgență cibernetică 1911, care funcționează 24/7, potrivit raportului anual; în 2025, linia a primit peste 4.357 de apeluri. Domeniile confirmate de experți ca frauduloase ajung în lista publică pnrisc.dnsc.ro/blacklist.
• La Poliție, la cea mai apropiată unitate. Poliția Română cere să semnalezi imediat orice tentativă de fraudă, ca să-⁠i protejezi și pe alții.
• La firma imitată. În Gmail, deschide mesajul, alege Mai multe lângă Răspunde, apoi Raportează ca phishing; e-⁠mailurile suspecte care par trimise de Apple se redirecționează la reportphishing@apple.com.
• Nu la BNR: banca centrală precizează că nu preia raportări individuale de fraudă.

Te protejează un antivirus?

Parțial. Poliția Română recomandă un antivirus și un sistem de operare actualizate, iar programele antivirus pot identifica linkurile malițioase înainte să le deschizi. DNSC a lansat în aprilie 2026 și extensia DNSC Blacklist Protection, pentru browserele bazate pe Chromium (Chrome, Edge, Brave, Opera) și pentru Firefox, inclusiv pe Android. În Chrome poți alege Navigarea sigură cu Protecție îmbunătățită. Sunt plase de siguranță utile; cea mai bună apărare rămâne obiceiul de a intra singur pe site-⁠ul oficial.

În canalul oficial intri mereu tu, nu printr-⁠un link primit. Dacă problema din mesaj e reală, o găsești și acolo.